Televizoarele 3D (3DTV) – cum functioneaza ?

You may also like...

19 Responses

  1. Scurtu Sorin Izvoraş says:

    În anul 1995 am realizat, afirm eu, “Televiziunea tridimensională”,
    pe baze corecte, logice, ne alineate cercetărilor de până atunci
    (acesta fiind un prim impediment în înţelegerea fenomenului de către
    terţi) , în două variante: 1) vizibilă pentru un singur subiect şi
    2) vizibilă pentru mai mulţi subiecţi.
    Am prezentat mai întâi varianta Nr. 2) după care şi varianta nr 1) ce
    explica punctul de pornire al invenţiilor, la O.S.I.M., unde mi sa
    spus că este nevoie de susţinere externă, o autoritate în domeniu.
    Am încercat la Academia Română, telefonic, însă fără succes (mi sa spus că nu
    există specialitate pentru aşa ceva) , şi la o facultate , la care
    exemplificând, asistenţa a aprobat apariţia fenomenului, în afara
    celui ce punea semnătura finală ( în particular a recunoscut şi
    motivul care a determinat hotărârea sa, avea şi el un program de
    cercetare în alt domeniu).
    Am încercat la autorităţile statului, însă fără succes, unii mi-au
    folosit alte realizări, în alte domenii, fără a mă ajuta cu nimic,
    alţii m-au întrebat de ce nu plec în străinătate, răspunsul meu cu
    adresă la patriotism a determinat constatarea desuetudinii acestui
    termen de către interlocutor.
    La O.S.I.M. este publicată numai varianta Nr. 1 , cealaltă fiind la “secret”.
    Consider prin prezenta, că este nevoie de o cercetare
    interdisciplinară, pentru înţelegerea şi verificarea celor spuse de
    mine, existând toate premisele unui salt calitativ ,logic,natural ,
    modelul şi realizările mele existente fiind mult mai ieftine şi
    eficiente , cel actual fiind scump, greoi, periculos,inestetic. Există
    şi urmări benefice pentru vederea 3D naturală.
    Pot afirma faptul că pornirea cercetărilor în domeniul 3D este greşită.
    Tridimensionalitatea este intrinsecă, naturală si indiferentă la
    stereoscopie, aceasta din urma adăugând doar o componenta umana şi nu
    numai, folositoare mai mult în acţiune, în viata de zi cu zi, . Este
    adevărat că actualmente, prin mijloace sofisticate şi prin folosirea
    ochelarilor speciali se obţine un efect tridimensional, însa acesta
    este ne natural, obţinut cu mijloace relativ sofisticate, si relativ
    periculoase pentru sistemul vizual. Încă din 1995, fără falsă
    modestie, pot spune ca am găsit calea naturală, fenomenologică, pentru
    a obţine imagini 3D, pe un televizor normal.
    Am pornit de la o întrebare simplă: unde este informaţia necesară
    redării tridimensionale a imaginilor tridimensionale preluate de către
    un aparat cu film sau electronic. Nu a fost pierdută pentru că nu este
    posibil conform legilor logic acceptate, deci este acolo şi vă invit
    să luaţi un film , o peliculă şi să o descompuneţi fizic, în grosime.
    Veţi descoperi straturi succesive de emulsie sau de culori aşezate
    într-o anumită ordine. De aceea printre altele am reuşit să vizionez
    3d inclusiv filme preluate de pe asemenea suporturi.
    – De ce nu a fost descoperită şi implementată metoda de către companii
    şi puteri în domeniu?. Răspunsul este acesta, edificator. În toate
    prezentările realizării 3d actuale,se pornea de la expresia “după cum
    se ştie (de unde!?), tridimensionalitatea este intrinsecă vederii
    binoculare, stereoscopice”. Cu aceasta tot ce s-ar fi putut descoperi
    mai departe a fost stopat. Este o concluzie ce m-a frapat de prima
    dată, putând stopa şi pe mai departe dezvoltarea corectă în cercetare
    şi în alte domenii. O constatare din propria experienţă , mi-a format
    părerea că studiile aprofundate, universitare,pot crea “ochelarii de
    cal” ce nu mai permit cu uşurinţă pasul către nou. De aceea , în
    facultate, am încercat să ocolesc acele capcane ale lucrului
    “imuabil”, de necontestat, stabilit o dată pentru totdeauna. Mai
    aduc un mic exemplu în favoarea realizărilor mele, respectiv
    rugămintea ca dvs. să faceţi un mic experiment.
    Închideţi un ochi şi vedeţi rezultatul. Nu mai vedeţi
    tridimensional, adică nu mai vedeţi în perspectivă, în adâncime, nu
    mai vedeţi care obiect este mai aproape şi care mai departe?.
    Dacă ar fi fost aşa, nu ar mai fi existat persoane care să poată
    circula liber sau conduce vehicule având un singur ochi valid. Dar ele
    există, iar dvs., prin micul experiment mai sus prezentat,o puteţi
    dovedi cu siguranţă.

    Vă mulţumesc pentru răbdarea de a mă fi ascultat.

    Trimit acest email de la o cunoştinţă, unde, dacă aveţi bunăvoinţa,
    puteţi răspunde în acelaşi mod, sau cum consideraţi că este mai bine.
    Tel. 0213232723
    Cu stimă Scurtu Sorin Izvoraş

  2. andrei says:

    buna daca am un lcd g flatron m237wdp pos vad fime 3d pe el,precizez ca am paca video n-vidia 8400 512 mb
    si am instalat de pe sd driverul sa setez ochelariii.
    ajutor va rog

  3. Scurtu Sorin Izvoraş says:

    Nu numai ochelarii în sine produc efectul de vertij, ci mai ales cele două imagini ce trebuiesc vizionate simultan, suprapunerea lor pe aria vizuală din creer trebuie forţată de către aparazul vizual, între ele existând o aparent insignifiantă distanţă, ceea ce crează oboseală accentuată, adaptarea la noi cerinţe şi mai ales, apoi, nevoia de revenire la normal, respectiv reconstrucţia parametrilor normali ai aparatului vizual.
    Cu respect-acelaşi
    Scurtu Sorin Izvoraş

  4. Scurtu Sorin Izvoraş says:

    Pot afirma faptul că pornirea cercetărilor în domeniul 3D este greşită.Tridimensionalitatea este intrinseca, naturala si indiferenta la
    stereoscopie, aceasta din urma adaugând doar o componenta umana şi nu numai, folositoare mai mult în actiune, în viata de zi cu zi, accentuând efectul de volum şi mişcare . Este adevarat ca actualmente, prin mijloace sofisticate şi prin folosirea ochelarilor speciali se obtine un efect tridimensional, însa acesta este ne natural, obtinut cu mijloace relativ sofisticate, si relativ periculoase pentru sistemul vizual. Înca din 1995, fara falsa modestie, pot spune ca am gasit calea naturala,
    fenomenologica, pentru a obtine imagini 3D, de pe un televizor normal.
    Am pornit de la o întrebare simplă: unde este informaţia necesară
    redării tridimensionale a imaginilor tridimensionale preluate de către
    un aparat cu film sau electronic. Nu a fost pierdută pentru că nu este
    posibil conform legilor logic acceptate, deci este acolo şi vă invit
    să luaţi un film , o peliculă şi să o descompuneţi fizic, în grosime.
    Veţi descoperi straturi succesive de emulsie sau de culori aşezate
    într-o anumită ordine. De aceea printre altele am reuşit să vizionez
    3d inclusiv filme preluate de pe asemenea suporturi.
    -De ce nu a fost descoperită şi implementată metoda de către companii şi puteri în domeniu?. Răspunsul
    este acesta, edificator. În toate prezentările realizării 3d actuale,
    se pornea de la expresia “după cum se ştie (de unde!?),
    tridimensionalitatea este intrinsecă vederii binoculare,
    stereoscopice”. Cu aceasta tot ce s-ar fi putut descoperi mai departe
    a fost stopat. Este o concluzie ce m-a frapat de prima dată, putând
    stopa şi pe mai departe dezvoltarea corectă în cercetare şi în alte
    domenii. O constatare din propria experienţă , mi-a format
    părerea că studiile aprofundate, universitare, crează “ochelarii de
    cal” ce nu mai permit cu uşurinţă pasul către nou. De aceea , în
    facultate, am încercat să ocolesc acele capcane ale lucrului
    “imuabil”, de necontestat, stabilit o dată pentru totdeauna. Mai aduc un mic exemplu în favoarea realizărilor mele, respectiv rugămintea ca dvs să faceţi un mic experiment.
    Închideţi un ochi şi vedeţi rezultatul. Nu mai vedeţi tridimensional, adică nu mai vedeţi în perspectivă, în adâncime, nu mai vedeţi care obiect este mai aproape şi care mai departe?.
    Dacă ar fi fost aşa, nu ar mai fi existat persone care să poată circula liber sau conduce vehicule având un singur ochi valid. Dar ele există, iar dvs, prin micul experiment mai sus prezentat,o puteţi dovedi cu siguranţă.
    Cu stimă, Scurtu Sorin Izvoraş

  5. Luchi Tenenhaus says:

    Un player DVD, Power DVD 10, are optiunea 3D, in care creaza o imagine asa zisa in 3D. Pe un monitor obisnuit, LCD, cu ochelari corespunzatori s-ar putea vedea un pseudo relief?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *